Pe coama unui deal înalt, pe partea dreaptă a drumului european 70 care face legătura între București și Alexandria, localitatea Vitănești găzduiește una dintre cele mai importante bijuterii arhitecturale din Teleorman: ansamblul fostului conac „Victor Antonescu”.
Complexul declarat monument istoric, situat pe un domeniu privat, este format din conacul în care s-a născut Constantin Noica, rudă cu diplomatul Victor Antonescu, și o capelă în stil neo-bizantin în care în prezent se regăsesc osemintele acestuia din urmă, copie fidelă a capelei Stella Maris din Balcic.
Victor Antonescu s-a născut la data de 3 septembrie 1871, în comuna Antonești, județul Teleorman și a murit la 22 august 1947, în București. El a fost om politic și ministru al Romaniei în diverse perioade, ocupând o perioadă și funcția de guvernator al Băncii Naționale a României. Între familia Antoneștilor din Vitănești și mareșalul Ion Antonescu nu există nicio legătură de rudenie.
Pe aleea din ciment care conduce la capelă doar copacii bătrâni și aproape uscați de vreme stau mărturie perioadelor bune și zbuciumate deopotrivă prin care a trecut familia Antonescu.
Capela a fost realizată de însuși Victor Antonescu, iar construcția este impresionantă la exterior, grație aspectului dat de cărămidă, precum și la interior datorită picturilor. În afara pereților îmbrăcați în frescă, interiorul monumentului este considerat o raritate datorită structurii formate doar din altar și naos.
Picturile exterioare nu s-au mai păstrat în timp. Monumentul este cunoscut în zonă drept ‘Capela Stella Maris din Vitănești’, deoarece aceasta este o copie fidelă a capelei ‘Stella Maris’ aflată în curtea castelului Reginei Maria de la Balcic.
Atât Victor Antonescu cât și soția acestuia, Eliza, aveau o strânsă relație cu Regina Maria, fapt care a dus la zidirea edificiului. Victor Antonescu a lăsat construcția moștenire Academiei Române, prin testamentul său din 1943. Capela a fost jefuită de soldați sovietici în septembrie 1944, intrând ulterior într-o degradare care s-a acumulat timp de mai multe decenii.
”Acolo este vorba de un complex legat de mari familii boierești din istoria României. Este vorba în primul rând de familia Noica și de familia Antonescu, o mare familie de liberali. În ce constă complexul de acolo? În primul rând din conacul familiei Antonescu unde s-a născut marele filosof Constantin Noica.
De asemenea, tot în cadrul complexului, un alt obiectiv unicat în țară, în România de acum, este capela fostului conac ‘Victor Antonescu’.
Ea a fost ridicată în stilul capelei Stella Maris de la Balcic, după acel model. De aceea am spus că este unicat în România de azi. Trebuia să fie capela familiei. Acolo a și fost înmormântat Victor Antonescu. A fost realizată la începutul secolului XX.
Cel care a ridicat toate aceste construcții a fost Victor Antonescu. Conacul este ridicat în arhitectura specifică sfârșitului de secol XIX — începutul secolului XX. Referitor la Stella Maris, cei care vin în vizită au ce să vadă. Este unică.
În primul rând este vorba de aspectul arhitectural. Prin cărămida aparentă, construcția aceasta este într-un stil bizantin. A ajuns să fie realizată după acel model, în funcție de rolul pe care Victor Antonescu și familia lui îl aveau pe lângă familia regală și în viața politică a României. Victor Antonescu a fost în relații deosebit de apropiate de Regina Maria și de Regele Ferdinand.
Acolo mai sunt oseminte ale lui Victor Antonescu, parte din ele, pentru că a fost perioada 1947, când au fost scoase. Asta este o parte de istorie tragică’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Teleorman, Constantin Țînțariu.
Dincolo de capelă, purtând pașii pe aceeași potecă rece, la capătul aleii este situată casa în care la 12 iulie în anul 1909 s-a născut Constantin Noica, poet, filosof, publicist și cunoscut scriitor român. Felinarele ruginite, construcția în sine și placa memorială deteriorată încă mai păstrează o parte din autenticitatea acelor vremuri. Ansamblul fostului conac Victor Antonescu face parte din categoria B a monumentelor, acea categorie care delimitează construcțiile de importanță locală de cele de importanță națională ori universală.
‘Este vorba de trei categorii sau trei grupe valorice. Cea mai mare, grupa UNESCO, monumente de importanță universală. În Teleorman nu există niciuna. A două grupă valorică este grupa A, monumente de importanță națională. Avem Balaci, Plăviceni, cetatea Turnu, bisericile din lemn. Urmează apoi grupa B, monumente istorice de importanță locală. Ansamblul se încadrează la B. Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să se încadreze la A doar că atunci când s-a făcut lista monumentelor în anii ?90, ?91 așa a fost pusă’, a spus în completare directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Teleorman, Constantin Țînțariu.
Din cauza stării de degradare în care se afla capela, pictorul Ion Drăghici a demarat un proiect de restaurare a imaginilor interioare împreună cu o echipă de pictori-restauratori. Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu a dorit să realizeze un drum separat de acces din DE 70 către capelă, pentru ca monumentul să poată fi admirat fără a se trece pe domeniul privat, însă inițiativa nu s-a concretizat până în prezent.