O zi cu miros de ger și pâine caldă, abia scoasă din țest, cu o felie de brânză de vacă lângă, un tablou perfect al unei după-amieze petrecute în comuna Beuca din Teleorman, care este pictat de Domnica Dumitru, o femeie peste care trecerea timpului și-a pus amprenta pe trup, dar nu și pe suflet.
Din dragoste pentru cei dragi, Domnica Dumitru, în vârstă de 80 de ani, face din frământatul pâinii un adevărat ritual, care se termină evident cu coacerea acesteia. Gustul este incomparabil, spune gospodina care dezvăluie câteva dintre secretele produsului tradițional.
Este suficient astfel un kilogram de făină albă de grâu și 400 ml de apă, o lingură de sare și zece grame de drojdie. Nimic mai simplu. Se amestecă toată compoziția și se lasă la dospit. Se formează o lipie rotundă, care se unge de regulă cu ou. Ca să iasă mai gustoasă, se unge pâinea cu roșii coapte ori suc de roșii.
„Facem aluatul seara. Eu frământ așa cum pot și apoi fac focul la țest și mi-o aduc băieții că eu nu pot. Făina o punem să se încălzească seara pe sobă, apoi o fac cu lingura și cu mâna. După aceea frământ iar, le tai cu cuțitul și fac pâinea. Una, două, trei… câte cred eu”, a povestit, pentru AGERPRES, Domnica Dumitru.
Înainte de coacere, pâinea se înțeapă cu furculița și se introduce în țestul încins. După 15, 20 minute se rotește pentru a se coace bine peste tot, iar peste alte câteva minute este gata, numai bună de mâncat.
„La țest durează cam 20 de minute până se coace. O învârtim un pic, dacă vedem că e albă o lăsăm mai mult și apoi o scoatem. Apoi facem focul iar, băgăm altă pâine, câte pâini avem. Eu cred că este mai bună decât pâinea cumpărată. Pâinea cumpărată se face cocoloș. Folosim orice făină, toată e bună”, a adăugat doamna Dumitru.
Pâinea la țest se consumă de preferat cu brânză ori cu pastramă de oaie. Cunoscătorii spun că un vin roșu este perfect în această combinație.